Ideea că tot ce trebuie să facă un părinte este să petreacă timp “de calitate” cu copilul său  nu mai este agreată de studiile despre copii şi familie pe care le-am văzut în ultima vreme. Acest lucru nu e suprinzător. Pentru un părinte, timp de calitate poate însemna timp intens şi concentrat, ca o undă laser de atenţie în mijlocul unui orar încărcat.

Dar fiinţele vii nu cresc bine sub undele de laser. Pentru ca legăturile complexe dintre ele să se formeze, e nevoie de timp relaxat petrecut împreună. Gândiţi-vă la razele soarelui, care sunt mereu prezente... Dacă fac din timp duşmanul meu, înseamnă că mă voi lupta mereu cu el. Chiar şi atunci când am timp să petrec cu copiii mei, pot să văd acest timp în contextul puţinului timp pe care-l am. Poate că ajung chiar să regret că nu am timp pentru altceva... Dacă nu mă gândesc la timp, ci la a fi disponibil şi a-mi extinde prezenţa, a fi pur şi simplu împreună, ca razele de soare, atunci devin mai relaxat... Aşa că uneori se întâmplă ca o familie să trebuiască să-şi re-evalueze priorităţile, criteriile pentru succes, nevoile şi dorinţele şi să prioritizeze în aşa fel încât să fie disponibilă... Disponibilitatea e o stare de spirit în afara timpului, o dorinţă de-a fi deschis şi prezent, fără aşteptări, fără condiţii, fără calificări, numai pentru că iubeşti.

(David Spangler – Parent as Mystic, Mystic as Parent)